În limba japoneză, cifrele se pot citi în două feluri: fie cu denumirea lor lor sino-japoneză (on’yomi), fie cu denumirea veche japoneză (kun’yomi). În general este preferată prima, dar sunt şi excepţii. De exemplu, pentru 4 se foloseşte atât shi (on’yomi), cât şi yo sau yon (kun’yomi).
Cifra | 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
On’yomi | rei | ichi | ni, ji | san | shi | go | roku | shichi | hachi | kyū, ku | jū |
Kun’yomi | zero | hito(tsu) | futa(tsu) | mi(ttsu) | yon, yo(ttsu) | itsu(tsu) | mu(ttsu) | nana(tsu) | ya(ttsu) | kokono(tsu) | tō |
Atunci când se face referire la cantitate (numărul de bucăţi) sau la ordinea într-un şir (primul, al doilea, al treilea etc.), pe lângă numărul respectiv se folosesc sufixe diferite, în funcţie de ceea ce se numără (ex. zile, oameni, trenuri, foi de hârtie, animale mici etc.). De aceea apar şi în artele marţiale atâtea variante diferite de numărătoare.
Cifra | Se citeşte de obicei | Nivel (kyu) | Nivel (dan) | Kata, combinaţie, asalt (numerale cardinale) | Kata, combinaţie, asalt (numerale ordinale) |
1 | ichi | ikkyū | shōdan | ippon | ippon-me |
2 | ni | nikyū | nidan | nihon | nihon-me |
3 | san | sankyū | sandan | sanbon | sanbon-me |
4 | shi, yo, yon | yonkyū | yo(n)dan | yohon | yohon-me |
5 | go | gokyū | godan | gohon | gohon-me |
6 | roku | rokkyū | rokudan | roppon | roppon-me |
7 | shichi, nana | nanakyū | shichidan, nanadan | nanahon | nanahon-me |
8 | hachi | hakkyū, hachikyū | hachidan | happon | happon-me |
9 | kiyū, ku | kukyū | kiyūdan | kiyūhon | kiyūhon-me |
10 | jū | jūkyū | jūdan | juppon | juppon-me |
11 | ju-ichi | ||||
12 | jū-ni | ||||
20 | ni-jū | ||||
21 | ni-jū-ichi | ||||
30 | san-jū | ||||
100 | hyaku |