T – Z

T

tabi – şosete cu degetul mare separat de restul şi talpa puţin întărită

tachi/dachi – 1. poziţie; 2. un tip de sabie premergător katanei, cu mânerul mai curb, care se purta la şold peste armură, suspendată în două puncte, cu tăişul în jos, conferind armei în repaus o poziţie orizontală. Frecvent utilizată ca armă de cavalerie.

tai – corp

tai-atari – atac prin impact corporal

tai-sabaki – deplasarea corpului

tai-so – încălzire

tameshi-giri – exerciţiu de tăiere cu sabia, pe diverse materiale. Uneori se folosesc suluri de bambus cu miez de lemn, care reproduc consistenţa corpului uman.

tameshi-wari – exerciţiu de spargere de materiale dure (scândură, cărămidă etc.)

tanden – centrul energetic al corpului, situat în hara

tatami – rogojină de pai de orez de dimensiuni standard care acoperă în mod tradiţional podeaua caselor japoneze, servind şi ca unitate de măsură pentru suprafeţe. Prin extensie, denumirea saltelei din dojo-urile de judo, aikido, indiferent de materialul din care este confecţionată.

tate – vertical

tate-shutō – bloc cu muchia palmei, cu braţul întins şi palma orientată vertical

tate-zuki – lovitură de braţ cu cotul (uşor) flectat şi pumnul vertical

te/de – mână

teisho – baza mâinii, podul palmei; lovitură dată cu această zonă

Tekki – „Duşman”, numele unei serii de trei kata (Shodan, Nidan, Sandan) din Shotokan, cu origine în vechiul kata okinawan Naihanchi

tekubi – articulaţia pumnului

tettsui – pumnul ciocan, lovitură dată cu regiunea cubitală (zona musculară de mai jos de degetul mic) a pumnului strâns

 – sabie

tobi – săritură, zbor

tobi-geri – tehnică de picior din săritură

tokonoma – o nişă în perete în casele şi dojo-urile japoneze tradiţionale, unde se expune un aranjament floral, o caligrafie etc.

tokui-kata – kata preferat; se execută ca probă liberă în examenele de grad începând de la 2 dan

tori/dori – partenerul care atacă

tsuki/zuki – 1. tehnică liniară de braţ, cu lovitură de pumn; 2. lună

tsuki-no-kokoro – spiritul ca luna. Conceptul se referă la percepţia externă lărgită; aşa cum razele lunii luminează totul în mod egal, privirea şi atenţia trebuie să acopere totul, fără a se fixa pe vreun element anume. Vezi şi mizu-no kokoro.

 

U

uchi – 1. lovitură; 2. tehnică circulară de braţ; 3. interior

uchi-deshi – elev intern, ucenic; discipol acceptat să trăiască în casa maestrului şi care, în afară de a se antrena suplimentar, îndeplineşte şi o serie de sarcini domestice pentru acesta

uchi-hachiji-dachi – poziţie cu picioarele uşor depărtate şi vârfurile (şi genunchii) aduse spre interior

ude – braţ, antebraţ

uke – 1. bloc; 2. partenerul care primeşte atacul

ukemi – (tehnică de) cădere

ura – înapoi, pe dos, în sens invers

ura-kata – kata executat (în scop de exerciţiu) în succesiune inversă a tehnicilor (de la coadă la cap)

ura-ken – dosul pumnului; lovitura care se aplică cu această zonă

ura-mawashi-geri – lovitură de picior semicirculară dinspre interior spre exterior. Se poate executa de pe loc sau din pivotare; zona de lovire este talpa sau călcâiul.

ura-zuki – lovitură de braţ cu cotul îndoit şi apropiat de corp şi pumnul nerotit (cu palma în sus)

ushiro – (în, din) spate

ushiro-empi – lovitură de cot directă spre înapoi, cu braţul lipit de corp

ushiro-geri – lovitură de picior spre înapoi

ushiro-mawashi-empi – lovitură de cot semicirculară spre înapoi, cu cotul la nivelul umărului

 

W

Wankan – „Coroana regelui”, numele japonez al unui kata din Shotokan practicat şi în alte stiluri

wakarimasu/wakarimashita – înţeleg/am înţeles

wakarimasen – nu înţeleg/n-am înţeles

waza – tehnică

waza-ari – jumătate de punct (în competiţie); se acordă pentru o tehnică ce se consideră că diminuează semnificativ capacitatea combativă a adversarului, fără însă a-l scoate din luptă

 

Y

yama – munte

yama-zuki – o tehnică dublă în care un braţ execută ura-zuki gedan/chūdan inferior şi celălalt mawashi-zuki jōdan/chūdan superior

yame – stop!

yo, yon – patru

yoi – atenţie! fiţi gata!

yoi-dachi – poziţie de atenţie: picioarele depărtate la lăţimea umerilor, tălpile paralele, genunchii uşor flectaţi, tonusul general uşor crescut

yoko – lateral

yoko-empi – lovitură de cot în lateral, cu cotul şi pumnul la nivelul umărului

yoko-geri – lovitură de picior în lateral, cu variantele ke-komi (împins pe orizontală) sau ke-age (ascendent, biciuit)

yori-ashi – pas alunecat (piciorul avansat lungeşte poziţia, apoi piciorul din spate reface lungimea)

yukata – un fel de kimono uşor pentru vară, casă sau baie, necăptuşit

yūdansha – practicant aflat la nivelul de dan (centură neagră, indiferent de grad)

 

Z

za – poziţia aşezat

zanshin – atitudine alertă, concentrată

za-rei – salut de jos

zenkutsu-dachi – poziţie ofensivă, cu greutatea pe piciorul avansat şi cu genunchiul piciorului din spate bine întins

zōri – sandale tradiţionale unisex, de forma unor şlapi cu cureluşa trecută între degetul mare şi celelalte, care se poartă cu tabi